sâmbătă, 2 iunie 2012

Cultura ciupercilor pleurotus


Substantele necesare pentru aparitia si dezvoltarea ciupercilor pleurotus sunt cele continute de materiale cum ar fi rumegusul de foioase, scoarta de rasinoase, paiele de cereale, frunze uscate sau ciocalai de porumb si materiale ce contin substante stimulatoare pentru cresterea miceliului cum ar fi faina de ovaz, porumbul, ovazul, respectiv diferite produse de ingrasamant ce contin carbon si azot.
Dintr-o cantitate de materie prima relativ usor de procurat se poate obtine o cantitate insemnata de pleurotus, acest fapt fiind si unul din avantajele cultivarii acestei ciuperci. Astfel ca dintr-o cantitate de 100 kg de materie prima se poate obtine o productie de pana la 20 kg ciuperci.
Pentru consumul propriu culturile de pleurotus se pot depozita si in spatii improvizate, cum ar fi balcoane, magazii, beciuri, uscatorii, poduri etc.
Dar daca se doreste pornirea unei afaceri atunci este necesar un spatiu inchis unde temperatura, lumina, umiditatea si ventilatia pot fi controlate. Astfel ca este nevoie de utilitati de baza cum ar fi:
- o sursa de apa la care sa se poata avea acces usor. Este de preferat sa existe si racordarea la canalizare.
- o sursa de lumina care poate fi naturala sau electrica. Este indicata existenta unui dispozitiv cu ajutorul caruia sa se poata regla intensitatea luminii.
- un mijloc de incalzire pentru perioada sezonului rece.
- un sistem de ventilare al aerului
- miceliul si materia prima pentru insamantare
De asemenea si cateva dotari simple cum ar fi un cazan sau un bazin pentru fiert paiele, solutii pentru dezinfectare chimica a spatiului, termometru, stropitoare, saci de plastic, lazi sau cosuri de rachita, rafturi etc.
Urmarind pas cu pas procedura de cultivare a ciupercilor de pleurotus putem spune ce trebuie facut:
1.Curatarea si dezinfectarea spatiului destinat, a uneltelor si utilajelor. Pentru dezinfectare se poate stropi cu o solutie preparata sau un produs anume pentru dezinfectare. Curatarea spatiului si a uneltelor se vor repeta riguros si dupa ce au fost folosite pentru producerea unui anumit numar de culturi.
2.Obtinerea si pregatirea materialului de baza necesar pentru alcatuirea compostului pentru cultura. Exista diferite retete pentru realizarea compostului necesar culturii cum ar fi cele pe baza ciocalailor de porumb,  rumegusul ori paiele de cereale combinate cu deseuri de bumbac, boabe de orz, hartie, malai, boabe de orz, paie, frunze uscate, coji de floarea soarelui. Insa ciocalai de porumb, paiele, rumegusul se pot folosi fiecare separat si necombinat. Se va verifica ca materialul sa fie uscat, cu o culoare cat mai apropiata de cea normala, sa nu fie infestat cu mucegaiuri sau daunatori, cum ar fi arahnidele si sa prezinte un miros placut.
3.Materialele trebuiesc tocate, insa dimensiunile rezultate nu trebuie sa fie mai mici de doi centimetri, pentru a permite ulterior patrunderea aerului in compost. Aceasta tocatura nu se va depozita pe perioade ce depasesc mai mult de cateva zile, intrucat exista riscul degradarii calitative.
4. Compostul trebuie omogenizat si dezinfectat. Dezinfectarea presupune scufundarea compostului timp de 7 sau 12 ore in apa fierbinte cu o temperatura de sub 70 de grade C, insa nu se va depasi aceasta valoare pentru a nu distruge intreaga flora bacteriana necesara dezvoltarii miceliului. Inainte de scufundarea in apa fierbinte compostul poate fi incarcat si in saci de plastic gauriti in prealabil. Materialul trebuie sa se raceasca treptat iar in acest sens se va proceda la depozitarea lui intr-un bazin, vas, cada sau intr-un spatiu inchis, in conditii igienice, si acoperit cu o prelata sau folii,  astfel ca temperatura sa scada treptat pe parcursul a doua zile.  Se va controla scurgerea apei pentru a se evita spalarea materialului celulozic de bacteriile necesare dezvoltarii si raspandirii miceliului.
6. Se amesteca miceliul cu materia prima. Cantitatea de miceliu trebuie sa fie cam 3-4 % din cantitatea materiei prime folosita. Se amesteca pana cand se omogenizeaza.
7. Se procedeaza la indesarea materialului insamantat in ladite sau in saci de plastic gauriti in prealabil, cu marimea de jumatate de metru sau chiar un metru, ori in bidoane mari de plastic in care au fost executate in prealabil cateva orificii. Laditele vor fi tapetate cu folii ce vor depasi marginile pentru ca materialul insamantat sa poata fi astfel impachetat.
8.Se aseaza laditele pe rafturi si nu una peste alta, pentru a permite circulatia aerului. Urmeaza perioada de incubare, respectiv impanzirea materialului celulozic de catre miceliu. Ventilatia si aerisirea se fac cu moderatie. Nu se desfac sacii sau foliile din ladite si nu se stropeste cu apa.
9. Odata ce se poate observa aparitia unor bobite atunci se poate considera ca a sosit momentul scoaterii brichetelor din ladite sau din saci, care se vor aseza dupa preferinta in forma de zid sau in gramezi. Bobitele sunt ciupercile pleurotus in prima lor faza de inceput. Aceste aparitii se produc de regula in a patra saptamana de incubare. Brichetele s-au format ca urmare a impanzirii materialului celulozic cu miceliu devenind astfel mai putin voluminos si mai compact.
Pleurotus apare in buchet avand o baza comuna, ajungand si la peste 45 de carpofori (partea sporifera a ciupercii), care sunt mai mari la baza buchetului si devin mai mici in partea superioara.
Identificarea speciilor de Pleurotus  nu tine de culoarea carpoforului  deoarece in diferite conditii de cultura carpoforii pot avea felurite nuante de cenusiu sau de brun. 
Speciile cele mai intalnite sunt : pleurotus ostreatus, pleurotus cornucopiae, pleurotus florida.
La noi in tara este preferata specia pleurotus ostreatus pentru cultivare, datorita faptului ca in raport cu celelalte specii cerintele de temperatura sunt mai scazute atat pentru faza de incubare cat si pentru faza de fructificare, obtinandu-se rezultate destul de bune chiar pe timpul iernii, daca sunt respectate procedurile.
La toate cele trei specii de pleurotus temperatura trebuie controlata diferit atat pentru faza de crestere cat si pentru faza de fructificare.
Controlul temperaturii in ce priveste specia pleurotus ostreatus, in faza de incubare, valoarea optima de crestere a miceliului va fi reglata in jurul valorii de 20 grade Celsius. Specific pentru culturile de pleurotus ostreatus depasirea temperaturii de 30 grade C poate avea efect daunator iar o temperatura de sub 15 grade poate incetinii cresterea miceliului. In faza de aparitie a carpoforilor temperatura va fi reglata in jurul valorii de 14 grade, insa nu mai mica de 12 grade si nici mai mare de 17 grade Celsius.
Valabil pentru toate speciile de pleurotus, marimea palariilor depinde de controlul umiditatii. Umiditatea compostului va fi intre 70 % si 75 % si nu mai mare de 80%.
Pentru cresterea miceliului este nevoie de o umiditate in aer de 70 %. La fructificare umiditatea in aerul ambiant va fi necesara pana la 85%, insa nu mai putin de 80 %.
In ce priveste aerisirea va fi necesara intr-o mai mica masura in faza de raspandire a miceliului cand se impune o concentratie mai mare de bioxid de carbon. In faza de fructificare va fi necesara o buna ventilatie insa fara sa se exagereze, existand pericolul uscarii substratului.
De lumina nu va fi nevoie in faza de crestere a miceliului insa se impune prezenta luminii incepand cu stadiul de aparitie a carpoforilor.
La aceasta specie dimensiunea piciorului poate fi influentata de puterea sursei de lumina, astfel ca la o lumina puternica acesta creste in grosime si devine mai scurt cu cativa centimetri iar la lumina slaba acesta se subtiaza si poate atinge si 25 cm. Se recomanda iluminatul timp de o jumatate de zi la o intensitate de 60 de lucsi. Sursa poate fi electrica sau lumina naturala.
La pleurotus cornucopiae dupa insamantare este nevoie de 10 zile pentru incubare. Este important sa fie mentinute iluminatul, umiditatea si temperatura. Umiditatea pana aproape de saturatie iar temperatura aerului in jurul valorii de 23 grade Celsius. In astfel de conditii primele ciuperci pot aparea si in mai putin de trei saptamani iar recoltarea se va intinde pe o perioada de doua luni de zile. In primele doua valuri se vor obtine cantitatile cele mai importante. Daca nu pot fi indeplinite conditiile de temperatura primele aparitii se vor remarca abia dupa o luna si jumatate (la 12 sau 14 grade Celsius). Temperatura nu trebuie sa fie mai mica de 21 grade si mai mare de 28 grade Celsius. Aceste limite calorice sunt valabile si pentru pleurotus florida.
Pentru pleurotus florida daca se mentine optimul temperaturii de 24 grade Celsius, precum si umiditatea si luminozitatea primele aparitii vor fi dupa o luna de zile. fructificarea se poate dezvolta chiar si la temperaturi ce depasesc 30 de grade insa fara a depasi 37 grade Celsius.
Cultura ciupercilor champignon (sampinion, agaricus sau ciuperci de balega) difera mult de cultura ciupercilor de pleurotus insa asta nu inseamna ca inceperea unei afaceri avand la baza cultura ciupercilor champignon va fi mai putin profitabila.
Pleurotus prezinta avantaje in ce priveste conditiile de pastrare, intrucat la temperaturi de 11 grade se pot pastra si aproape doua saptamani. Ciupercile de Pleurotus uscate nu au acel miros neplacut specific celorlalte specii de ciuperci.
De asemenea, spre deosebire de alte specii de ciuperci, pleurotus poate fi manipulat  fara sa existe pericolul innegririi, lamele mentinandu-si culoarea chiar si la exemplarele mature.
Desigur, o comparatie intre cultura ciupercilor champignon si cultura buretilor pleurotus prezinta avantaje si dezavantaje, una fata de cealalta, insa factorii motivanti exista, intrucat indiferent de optiunea facuta pentru champignon sau pentru pleurotus, dumneavoastra veti realiza profit.  Singurul lucru care poate lipsi este curajul si lipsa de fermitate. Insa si aceste bariere pot fi depasite mai ales daca veti reusi sa obtineti pentru inceperea afacerii dumneavoastra fonduri europene substantiale. Mult succes !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul dumneavoastra va fi postat imediat ce va fi validat de un moderator