O creatura din adancul marilor intra in atentia oamenilor de stiinta

Dupa cum se stie panza de paianjen este un material deosebit de rezistent, insa o noua descoperire din lumea pestilor lasa in urma arahnidele.

In prezent atentia cercetatorilor este indreptata spre o creatura ce traieste in apele marilor si care ofera material de studiu din belsug.
 

Este vorba de un peste asemanator unei anghile denumit „Maxima” (Myxine glutinosa sau pestele orb, pestele mazga, pestele glutinos, eng. - hagfish).
 

Acest peste este si printre cei mai detestati din lume. „Myxine glutinosa” produce cantitati uriase de mazga atunci cand este supusa stresului. Substanta, asemanatoare unui mucus lipicios ejectat prin cei peste 100 de pori ai pielii situati pe partile laterale ale corpului, este un fel de mecanism de aparare impotriva pradatorilor, avand proprietatea de a se infiltra in branhile pestilor si de a le bloca, inclusiv pe cele ale rechinilor, determinandu-i astfel sa se retraga.

Nu doar cantitatile enorme de mucus ii fac pe oameni sa se oripileze, intrucat acesti pesti sunt subtiri si lungi ca niste serpi, ajungand pana la 50 cm lungime, nu au ochi si nici falci, se hranesc cu cadavrele pestilor, patrunzand in interiorul corpului prin flosirea capului ascutit, pe care il apasa asupra partilor moi facand astfel un orificiu (gura le este prevazuta cu mici excrescente osoase) sau intrand printre opercule (placile osoase ce acopera branhile). Odata ajunsi inauntru „Myxine glutinosa” incep sa devoreze pestele din interior, lasand in urma doar pielea si scheletul.
 

Unii pescari cred ca secretia de mucus este si o metoda prin care pestii glutinosi isi asfixiaza prada pentru a o putea devora. Cert este ca aceste fiinte sunt active mai mult noaptea, in timp ce ziua isi conserva energia stand incolacite pe fundul marii; astfel pot trai si pana la sase luni de zile fara sa se hraneasca.

Fudge Douglas

Cercetatorii Fudge Douglas si Andra Zommers (profesori in cadrul universitatii Guelph, din Ontario, Canada) au studiat proteinele din mucusul creaturilor, ajungand la concluzia ca acestea ar putea fi folosite pentru producerea unui nou tip de fibre, care sa stea la baza fabricarii unor materiale deosebit de rezistente. Aceste fibre superioare ar putea fi foarte utile pentru fabricarea parasutelor, ambalajelor, a diferitelor articole de imbracaminte, a costumelor de protectie etc.
 

Proteinele ce alcatuiesc fibrele din mucusul pestilor „Myxine glutinosa” apartin unei clase cunoscuta sub numele de „filamente intermediare” ce include, de asemenea, keratina – o proteina ce se gaseste in par si unghii.
 

Cei doi cercetatori au afirmat ca „Intr-un mod deosebit de interesant, proprietatile de tractiune ale fibrelor obtinute din mucusul acestor fiinte sunt foarte apropiate de cele ale panzei de păianjen fiind deosebit de elastice si puternice, lucru ce ar putea servi drept model pentru crearea de noi materiale superioare.”
 

Aceste noi fibre ar putea inlocui cu succes nailonul, un produs obtinut din prelucrarea petrolului, constituind astfel mult doritele materiale „verzi” - adica regenerabile.