In curand, peste doar sapte
zile, in tarisoara noastra draga se vor desfasura alegeri pentru Camera
Deputatilor si Senat.
Peste tot in orase sunt
postate bannere si afise, in care diversii candidati apar in felurite
posturi si atitudini. De observat ca foarte putini dintre ei isi permit sa
zambeasca, majoritatea abordand o atitudine crispata, lipsita de
expresie.
Pe stalpi, pe cladiri sau
suspendate deasupra soselelor prin aceste bannere electorale se poarta o lupta
tacuta pentru castigarea atentiei cetatenilor cu drept de vot.
Mergand cu masina prin oras
esti absolut impresionat de marimea unor astfel de afise. Daca stai sa te
gandesti este si o oarecare psihologie in toata treaba asta. Adica foarte
putini dintre cetatenii orasului au auzit de „cutare madame” sau de „cutare
monsieur”, insa daca sunt nevoiti sa priveasca un banner urias cu imaginea
acestora, mai mult ca sigur ca vor trage concluzia ca respectivul / respectiva din imagine
trebuie sa fie cineva foarte important din moment ce troneaza deasupra tuturor.
Insa realitatea este aceeasi,
nedreapta si meschina- asa cum o cunoastem, totul fiind parca ticluit dinainte
in dauna bietilor alegatori.
Chipurile candidatiilor sunt
in general grase, buhaite, usor palide sau roscovane, sugerand traiul bun si
tihnit pe care l-au avut pana acum.
Imaginile sunt mai mult
decat sugestive despre felul cum au reusit acestia sa obtina candidatura,
precum si adevaratele intentii pe care le au in cazul obtinerii
mandatului.Rar poti sa vezi si un chip tanar si atragator, moment in care stai sa te intrebi daca nu cumva alegerea unei astfel de persoane ar putea fi o schimbare.
Nu! Nu poate fi o schimbare pentru ca in spatele tineretii sta taticul superbogat care si-a imboldid odrasla sa candideze pentru faima, promovarea si protejarea afacerilor familiei.
Totusi pe cine aleg in cazul in care ma decid sa merg la vot?
Partidele iti ofera in general candidati plini de bani, cu situatii si averi frumusele, pe care i-au durut inca de la nastere taman in cot de semenii din jur sau de suferintele acestora.
Stai si te intrebi cam cat de
mult te-ar putea ajuta respectiva persoana pe tine, un simplu cetatean?
Pe unele bannere USL apare
alaturi de imaginea lui Victor Ponta mesajul „Ne-am tinut de cuvand si am dat
pensionarilor banii inapoi” – dar nu spune nimic de salariile amaratilor de
bugetari.
Pe altele apare imaginea lui
Crin Antonescu cu mesajul „Am oprit jaful!” – dar oare la care din jafuri se
refera, pentru ca in Romanica acest cuvant a devenit aproape banal?
Privind la candidatul USL
poti sa tragi usor concluzia ca alianta se bazeaza mai mult pe ura populatiei
fata de reprezentantii PDL, astfel ca nu s-a prea sinchisit de imaginea persoanei
pe care o promoveaza, punand accent pe mesajele ce amintesc de guvernarea
dezastruoasa a PDL.
Mesajele celor de la ARD sunt
ceva mai discrete, mai putin agresive si in mod surprinzator candidatii par chiar
mai agreabili, mai placuti.
Cinstit ar fi fost ca toti
candidatii sa fi postat si mesaje in genul „am dat partidului doar 50 de mii de
euro ca sa fiu numit pentru candidatura” sau „tata a afisat pe 50 de blocuri Mega
Bannere cu mine si e capabil sa-l invie si pe Michael Jackson ca sa cante
pentru promovarea mea”.
Insa experienta ne arata ca
odata ce au fost alesi, acesti candidati isi uita promisiunile pe care le-au
facut fata de norod si vor deveni aroganti si sfidatori, considerand ca au
ajuns in scaune confortabile si in pozitii cheie din societate doar prin
propriile forte si nu ca rezultat al exprimarii vointei bietilor cetateni, ce
si-au pus intreaga speranta pe umerii lor.
Nu stiu ce spune domnul Crin
dar eu cred ca jaful va continua si dupa alegerile din 09 Decembrie 2012.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul dumneavoastra va fi postat imediat ce va fi validat de un moderator