Dronele de lupta - arma preferata a militarilor americani

In cadrul societatii americane a aparut, de ceva timp, o discutie aprinsa cu privire la implicatiile etice legate de folosirea dronelor in teatrele de lupta sau in scopuri civile, cu mult mai pasnice.

Au fost ridicate  probleme legate in principal de incalcarea vietii private si a drepturilor civile.

Dupa cum se stie, dronele nu sunt altceva decat roboti militari construiti pentru a explora teritoriul inamic, pentru a patrunde in zonele considerate mult prea periculoase pentru viata soldatilor sau sunt folosite exclusiv pentru explorare si cercetare.

In serviciile civile acesti roboti sunt foarte apreciati intrucat pot patrunde in locuri greu accesibile pentru om, ori in zonele contaminate sau doar pentru a supraveghea un teritoriu prestabilit si fara a fi detectati. Sunt folositi in special de politisti, de agentiile federale sau de ingineri si oameni de stiinta din diverse domenii de cercetare.

Insa, in fapt, aceste masinarii tind sa se aproprie de idealul la care viseaza orice general, respectiv la cel al unui soldat gata sa execute ordinele fara cracnire si fara a se  plange de probleme cum ar fi lipsa hranei, aparitia oboselii, a deshidratarii, a frigului sau a caldurii excesive, iar daca este ranit in lupta acesta sa-si continue neostenit misiunea.

Robotii militari pot fi controlati de om de la distanta sau se pot deplasa in mod autonom, doar pe baza unor sisteme automatizate pre-programate - in acest caz computerul de la bordul vehicului transmite anumite comenzi ce pun in miscare mecanismele automatizate de navigare si control.

Teama societatii civile americane este ca aceste masinarii de lupta ar putea lua singure decizii, de a ataca diferite obiective din teatrele de operatii si fara sa tina cont de daunele umane pe care le-ar putea provoca in randul civililor nevinovati;  totul in baza unui program asemanator cu cel al unui soft conceput pentru consolele destinate jocurilor video.

Un filmulet, ce poate fi gasit pe internet, dezvaluie o astfel de situatie, in care o drona aeriana deschide foc intens si nemilos asupra unui grup de oameni, pana la nimicirea acestora.

Pentru ca intreaga opinie americana s-a oripilat in fata acestor imagini, mai multi oficiali (printre care si Barack Obama) s-au grabit sa apara cu declaratii pentru a linistii spiritele, afirmand ca toti cei ucisi in atacul dronei aeriene au fost de fapt teroristi, iar focul deschis impotriva oamenilor a fost controlat in intregime de la sol, fara nici o greseala.

De asemenea, oficialii au dat asigurari ca nu a fost construita pana in prezent o drona de lupta capabila sa poata lua singura decizii in teatrele de operatii militare si anume: cand, cum si pe cine sa ucida.

Pentru construirea si dezvoltarea dronelor Guvernul SUA a alocat armatei sume uriase, numai putin de 5 miliarde de dolari, fapt ce a dus la o dotare de peste 7000 drone aeriene.

Robotii militari pot fi construiti pentru a se deplasa pe teren, in zbor, precum si pentru a servi militarilor din Marina.

Diferitele tipuri de drone aeriene poarta denumiri stabilite pentru specificul misiunii pentru care au fost concepute cum ar fi: 

General Atomic MQ-1 Predator - efectueaza misiuni multiple si in mod simultan, respectiv poate supraveghea, scana sau identidica diverse tinte in teritoriul inamic, dar poate lansa si atacuri cu ajutorul rachetelor AGM-114 Hellfire asupra unor obiective strategice considerate a fi de mare importanta pentru inamic;

 

MQ-9 Reaper -  „vanator-ucigas” ce poate transporta atat rachete cat si bombe ghidate prin laser de 500 Kg. Este considerat a fi principalul vinovat pentru decese provocate in randul populatiei civile. Aceasta drona a efectuat misiuni in genul „descopera si neutralizeaza” in mai toate tarile in care SUA si-a cantonat fortele, cum ar fi Iraq si Afganistan.

Spre deosebire de dronele din categoria „Predator”, care identifica si ataca tinte  cum ar fi buncare sau depozite de munitie si armament, „Reaper” poate deschide foc de la mare inaltime asupra unor grupuri mici de oameni, provocand astfel uciderea tuturor celor vizati, prin putere de foc si precizie superioara;

 

The Global Hawk - ofera supraveghere pentru mai mult de 40.000 de mile marine, intr-o perioada de 24 de ore. Misiunile acestei aeronave fara pilot se desfasuara pe o arie larga asigurand colectarea de informatii in vederea sprijinirii diverselor operatiuni militare efectuate de fortele terestre.

„The Global Hawk” este foarte apreciat pentru capacitatatile sale superioare de supraveghere, ce permit o directionare mai precisa a armelor si implicit o mai buna protectie a militarilor americani sau a aliatilor SUA;

X-47B - reprezinta viitorul aviatei moderne fara pilot; poate decola cu usurinta chiar si de pe un portavion. Este foarte greu de detectat de actualele radare si are o viteza superioara celorlalte drone aeriene;

The Fire Scout - drona elicopter cu o autonomie de zbor de 8 ore, care are avantajul ca poate decola si ateriza aproape oriunde;

Insa denumirea generala a dronelor aeriene este aceea de „UAV” - Unmanned Arial Vehicles sau mai pe romaneste vehicule aeriene fara pilot, fiind operate aproape exclusiv de catre specialistii din cadrul US Air Force.

Denumirea pentru vehiculele terestre fara pilot este UGV- an unmanned ground vehicle.
Asa cum le defineste si termenul, aceste vehicule sunt in permanenta in contact cu solul si fara o prezenta umana la bord. Cateva tipuri de astfel de drone militare sunt:

Robotic Warrior - The Mule - dispune de sase roti actionate in mod independent, cu ajutorul carora se poate deplasa pe aproape orice tip de teren, avand si posibilitatea de a transporta  peste o tona de arme, echipamente si sisteme de supraveghere;

The VIPeR - este un vehicul versatil ce poate depasi obstacole cum ar fi scarile unei cladiri si poate dispune si de armament, fiind conceput pentru situatiile in care teroristii bine inarmati recurg la luarea de ostatici;

The Crusher - vehicul cu sase roti autonome ce poate aborda aproape orice teren si chiar sa depaseasca obstacole mari;

BigDog - este o drona cu patru picioare, al carui aspect aminteste de un caine mare, insa a fost conceput pentru a insotii soldatii pe campul de lupta si pentru a le cara  echipamentul, descurcandu-se acolo unde terenul este anevoios sau inaccesibil pentru vehiculele cu roti.
BigDog poate despovora spatele mlitarilor, apropiindu-se ca si concept mai degraba de un catar decat de un caine;

iRobot Warrior - In general este construit de dimensiuni mici, foarte rezistent la socuri puternice si poate fi transportat cu usurinta in ranita unui soldat. Este destinat sa se strecoare prin spatii foarte inguste si sa patrunda in mod neobservat in incaperi pentru a identifica numarul inamicilor, pozitia lor, precum si sa identifice armamentul de care acestia dispun.

Versiunile mai mari pot transporta si o greutate de 500 de Kg si se pot descurca chiar si pe un teren aflat in panta. Pe platforma acestei Drone, militarii americani au instalat de curand si un sistem de ochire si de tragere ce poate fi controlat de la distanta.

Pe langa dronele ce pot fi lansate de pe portavioane, US Marine Corps dispune si de roboti ce se pot deplasa deasupra apei, (asemenea unor ambarcatiuni de mici dimensiuni) sau in adanc, pentru operatiuni subacvatice.

Misiunile acestor drone sunt stabilite in general pentru detectarea minelor sau a submarinelor. Un astfel de robot este:

The Talisman - An Ultimate Mine - poate efectua misiuni de localizare si neutralizare a minelor fara nici un ajutor sau interventie din partea omului. Acest robot acvatic poate opera atat la suprafata cat si la adancime, fiind considerat a fi una din armele inteligente de care dispune armata