Cantitatea de zahar din fructe

Zaharul devine nociv pentru sanatate atunci cand este consumat peste o anumita limita, respectiv nu mai mult de 50 de grame / zi. Persoanele ce depasesc aceasta limita, facand abuz zilnic de produse alimentare cu continut ridicat de zahar, au toate sansele sa se imbolnaveasca de diabet sau de diferite afectiuni cardiovasculare.

Limita maxima recomandata de medici este de
50 de grame de zahar / zi, adica 10 cuburi de zahar

Pentru a elimina acest risc este bine sa evitati toate acele alimente cu continut ridicat de zahar. Daca observati ca pe eticheta unui  produs alimentar zaharul apare in primele trei ingrediente, atunci trebuie sa constientizati faptul ca cel mai sanatos pentru dumneavoastra este sa consumati acel aliment in cantitati cat mai moderate.

 Zaharul are proprietatea de a accentua inflamatiile deja existente in organism.

Aparitia unor boli precum diabetul, cancerul, afectiunile cardiace, hipocalcemiile, obezitatea, anumite tipuri de tulburari hormonale sau circulatorii se afla in stransa legatura cu consumul exagerat de zahar.

Cel mai nociv tip de zahar este zaharul alb sau mai bine spus cel procesat.

Insa si fructele pot fi nocive sanatatii daca nu sunt consumate cu moderatie.

Pentru anumite afectiuni, cum ar fi: boli de ficat, de inima, diabet, candidoza, obezitate, medicul recomanda o dieta din care trebuie sa lipseasca cele mai multe dintre fructele preferate, intrucat acestea au un continut ridicat de zahar ce impiedica ameliorarea.

Cu toate acestea, in comparatie cu zaharul din produsele alimentare zaharurile din fructe au o eliberare mult mai lenta, odata ce au fost introduse in organism, si deci sunt mult mai sanatoase.     

Tinand cont de acest lucru poate ca nu este prea potrivita o comparatie intre zaharurile din fructe si zaharul alb. Un fruct nu contine doar zahar ci contine si fructoza, glucoza, maltoza, galactoza, lactoza etc.

Daca medicul v-a recomandat un consum cat mai redus de dulciuri este indicat sa evitati acele fructe ce depasesc 15 g de zahar la 100 g.

De asemenea, daca doriti sa slabiti cat mai repede cu putinta trebuie mentionat faptul ca o dieta bazata exclusiv pe fructe nu este cea mai potrivita alegere, intrucat, desi nu o sa va ingrasati mai mult, totusi este foarte posibil sa nu slabiti nici macar un gram.

Comparand cantitatea si nu calitatea putem spune ca o banana intreaga contine aproximativ 4 cuburi de zahar (considerand ca un cub de zahar este egal cu 5 g de zahar), iar in baza acestui rationament se poate face o lista a fructelor in ordine descrescatoare, dupa nivelul total de zaharuri continut.

 

Continutul de zahar in fructe

(valorile sunt calculate la suta de grame pulpa de fruct)

Aproape de 4 cuburi de zahar

1. Struguri – 18,1 g zaharuri totale; din care Zaharoza 6,5 g, Glucoza 6.5 g si Fructoza 2,7 g – aproape de 4 cuburi de zahar

2. Banană – 15,6 g zaharuri totale; din care Zaharoza 6,5 g si Fructoza 2,7 g – mai mult de 3 cuburi de zahar

Aproape 3 cuburi de zahar

3.Mango – 14,8 g zaharuri totale; din care Zaharoza 9,9 g si Fructoza 2,9 g – aproape 3 cuburi de zahar

4. Cireșe – 14,6 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,2 g, Glucoza 8,1 g  si Fructoza 6,2 g – aproape 3 cuburi de zahar

5. Mere – 13,3 g zaharuri totale; din care Zaharoza 3,3 gr, Glucoza 2,3 g  si Fructoza 7,6 g – aproape 3 cuburi de zahar

Mai mult de 2 cuburi de zahar

6. Ananas – 11,9  g zaharuri totale; din care Zaharoza 3,1 g, Glucoza 2,9 g  si Fructoza 2,1 g – mai mult de 2 cuburi de zahar  

7. Fructul pasiunii/ Purple/ Granadilla – 11,2 g zaharuri totale; din care Zaharoza 3,3 g, Glucoza 4 g  si Fructoza 3,1 g – mai mult de 2 cuburi de zahar 

8. Pere – 10,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 1,8 g, Glucoza 1,9 g  si Fructoza 6,4 g – mai mult de 2 cuburi de zahar

9. Kiwi – 10,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 1,1 g, Glucoza 5 g  si Fructoza 4,3 g – mai mult de 2 cuburi de zahar

10. Rodie – 10,1 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,4 g, Glucoza 5 g  si Fructoza 4,7 g – mai mult de 2 cuburi de zahar 

Aproape 2 cuburi de zahar

11. Zmeura – 9,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 2,8 g, Glucoza 3,5 g  si Fructoza 3,2 g – aproape 2 cuburi de zahar

12. Caise – 9,3 g zaharuri totale; din care Zaharoza 5,2 g, Glucoza 1,6 g  si Fructoza 0,7 g – aproape 2 cuburi de zahar

13. Portocala – 9,2 g zaharuri totale; din care Zaharoza 4,2 g, Glucoza 2,2 g si Fructoza 2,5 g – aproape 2 cuburi de zahar

 14. Pepene verde – 9 g zaharuri totale; din care Zaharoza 3,6 g, Glucoza 1,6 g si Fructoza 3,3 g – aproape 2 cuburi de zahar

15. Piersica – 8,7 g zaharuri totale; din care Zaharoza 5,6 g, Glucoza 1,2 g si Fructoza 1,3 g – aproape 2 cuburi de zahar

16. Pepene galben – 8,7 g zaharuri totale; din care Zaharoza 5,4 gr, Glucoza 1,2 g  si Fructoza 1,8 g – aproape 2 cuburi de zahar

17. Nectarina – 8,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 6,2 g, Glucoza 1,2 g – aproape 2 cuburi de zahar

18. Visine – 8,1 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,5 g, Glucoza 4,2 g  – aproape 2 cuburi de zahar

19. Mure – 8,1 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,4 g, Glucoza 3,1 g  si Fructoza 4,1 g – aproape 2 cuburi de zahar

 

Mai mult de un cub de zahar

 20. Mandarina 7,7 g zaharuri totale – mai mult de un 1 cub si jumatate de zahar

21. Pruna – 7,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 3 g, Glucoza 2,7 g si Fructoza 1,8 g – un cub si jumatate de zahar

22. Coacaze – 7,3 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,2 g, Glucoza 3,5 g si Fructoza 3,6 g – aproape un cub si jumatate de zahar

23. Smochine – 6,9 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,4 g, Glucoza 3,7 g si Fructoza 2,8 g – mai mult de un cub de zahar

24. Grapefruit roz sau alb – 6,2 g zaharuri totale; din care Zaharoza 3,4 g, Glucoza 1,3 g si Fructoza 1,2 g – mai mult de un cub de zahar 

25. Papaya – 5,9 g zaharuri totale; din care Zaharoza 1,8 g, Glucoza 1,4 g si Fructoza 2,7 g – mai mult de un cub de zahar 

26. Capsune – 5,8 g zaharuri totale; din care Zaharoza 1 g, Glucoza 2,2 g si Fructoza 2,5 g – mai mult de un cub de zahar

Mai putin de o jumatate de cub de zahar

 27. Lamaie – 2,5 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,6 g, Glucoza 1 g  si Fructoza 0,8 g – o jumatate de cub de zahar

28. Avocado – 0,9 g zaharuri totale; din care Zaharoza 0,1 g, Glucoza 0,5 g si Fructoza 0,2 g – sub o jumatate de cub de zahar

29. Lime – 0,4 g zaharuri totale; din care Glucoza 0,2 g  si Fructoza 0,2 g – sub o jumatate de cub de zahar

Informatiile de pe aceasta pagina au fost culese din baza de date „Nutritionist V”.

The information on this page was compiled using the Nutritionist V Database.

Pericolul nevazut

 

In special in data de 1 mai a fiecarui an, considerata a fi ziua oamenilor muncii, majoritatea familiilor de romani se aduna in poieni sau in parcuri, ori undeva la o margine de padure pentru un mic picnic la iarba verde.

Dar iata ca in SUA, inca din anul 1993, exista o seama de rapoarte medicale cu privire la contractarea unui anumit virus pulmonar mortal, denumit hantavirus (HPS sau HCPS), raspandit prin urina si fecalele rozatoarelor.

Ultimele doua decese au fost raportate in urma cu doar cateva luni in Parcul National Yosemite, o destinatie populara pentru iubitorii de iarba verde si aer curat.

Nu mai putin de 587 de cazuri au fost pana in prezent documentate iar dintre acestea aproximativ o treime s-au dovedit a fi mortale.
 

Desi administratia parcului a procedat la dezinfectarea  cabanelor, a corturilor precum si a scorburilor de copac, unde s-ar fi putut adaposti rozatoarele, totusi rangerii ii sfatuiesc pe turisti sa fie foarte atenti la igiena, intrucat orice masura luata pana in prezent nu poate elimina pericolul contractarii unui virus.

In Parcul National Yosemite traiesc o multime de rozatoare, dintre care unele sunt infectate si deci purtatoare a virusului mortal, iar faptul ca o cabana a fost anterior dezinfectata nu mai conteaza daca zona respectiva este contaminata in mod constant.

10 alimente anticancer

Unele alimente contin compusi care datorita proprietatilor lor extraordinare au ajuns in categoria tratamentelor ce contribuie decisiv la lupta impotriva cancerului.

De aceea este foarte important ceea ce serviti la o simpla gustare, intrucat ceea ce consumati poate deveni o oportunitate de a preveni sau de a lupta impotriva cancerului fie el de stomac, de prostata, pulmonar, de colon, de cap, de gat etc.

Este esential sa cunoasteti valoarea si calitatea produselor pe care le introduceti in organism, pentru ca in timp ce unele alimente sunt anticancer altele pot favoriza aparitia acestor boli mortale si de temut.

Specialistii au intocmit o lista cu cele mai benefice 10 alimente, ce pot constitui o baricada impotriva cancerului. Iata-le:
 

 

 

1.Fasolea alba

Pentru acumularile de gaze ce urmeaza invariabil unei mese cu fasole, cei mai multi necunoscatori iau in deradere acest aliment. Fasolea ramane insa una dintre cele mai bune surse de proteine vegetale, oferind o seama de fibre de calitate superioara.

Cercetatorii au descoperit faptul ca o dieta cu fasole alba actioneaza mai bine asupra celulelor canceroase, in raport cu fasolea de alta culoare, desi acest lucru nu a putut fi explicat pe deplin.

Boabele de fasole, pe cat de banale par, pot fi un instrument eficient in combaterea riscului aparitiei cancerului de cap si de gat, cu conditia ca acest aliment sa fie utilizat frecvent in dieta.

Anumite studii indica faptul ca persoanele care au consumat fasole de cel putin trei ori pe saptamana au avut un risc de peste 30 % mai redus in fata aparitiei polipilor de colon.

In bucatarie fasolea are si avantajul de a fi  preparata intr-o varietate de meniuri, respectiv in supe, ciorbe, salate, mancaruri de fasole cu ciolan, costita, „fasole batuta” ș.a.m.d.

 

 

 

2. Brocoli si alte legume crucifere

Alaturi de brocoli, printre legumele crucifere se numara conopida si varza (fie ea de Brussel sau creata).

 Aceste legume contin foarte multi compusi ce pot fi considerati anti-cancer.

Un astfel de compus chimic poarta denumirea „I3C” – idole-3-carbinol- si este un fitonutrient, precursor al diindolilmetan-ului (DIM).

In lupta impotriva cancerului, dintre toate legumele crucifere, se remarca brocoli intrucat reprezinta o sursa de sulforafan – un compus fitochimic, ce promoveaza productia de enzime cu rol de anihilare a agentilor cancerigeni din organism.

Alti doi compusi continuti de brocoli, ce au rolul de a zadarnici actiunea agentilor cancerigeni, sunt luteina si zeaxantina, substante cu rol important impotriva cancerului de colon si de prostata.

Din pacate brocoli se numara printre cele mai dispretuite alimente, intrucat se cunosc prea putine retete de preparare a mancarurilor, iar cei mai multi dintre oameni il considera o leguma fara valoare gustativa (in special copiii).
 

 

 

3. Morcovi

Morcoviorii sunt o sursa importanta de beta-caroten – un antioxidant puternic, ce este recunoscut ca avand proprietatea de a reduce riscul aparitiei cancerului.

Falcarinol este o alta substanta continuta de morcovi, cu rolul de a inhiba proliferarea celulelor canceroase.  

In diete este de preferat ca morcovii sa fie consumati cruzi si nu fierti, intrucat prin procesul de preparare se pierde o parte importanta din valoarea lor nutritiva.  

 

 

4. Ardeiul iute

Ardeiul iute sau Ardeiul de Cayenne (Cayenne Peppers) contine o substanta denumita capsaicina – o substanta ce si-a demonstrat abilitatile sale de a combate cancerul prin incetinirea cresterii celulelor canceroase si determinarea aparitiei „suicidului  celular” (apoptozei).

 

 

5.Usturoiul

Desi detestat pentru mirosul sau specific, persistent si patrunzator, usturoiul este recunoscut si apreciat din batrani pentru proprietatile sale foarte benefice pentru sanatate, fiind folosit in diferite leacuri pentru tratarea sau prevenirea unui numar impresionant de boli.

Acest lucru este posibil pentru ca usturoiul contine la randul sau compusi ce imbunatatesc la nivel celular activitatea sistemului imunitar.

Unul din acesti compusi este sulfura de dialil care poate distruge aproape orice bacterie, dovedindu-se mai puternic decat multe alte antibiotice cunoscute. Cocteilul de substante continute de usturoi poate bloca raspandirea celulelor cancerigene si chiar sa incetineasca dezvoltarea tumorilor.

Usturoiul este eficace chiar si gatit, in diferite mancaruri, insa mirosul tot nu va dispare atat de usor.

 

 

6. Ciupercile medicinale

Ciupercile numite Maitake, Reishi, Coriolus Versicolor si Shiitake si-au demonstrat in repetate randuri eficacitatea in lupta impotriva cancerului.
Proprietatile medicinale ale ciupercilor sunt asigurate de continutul lor bogat in proteine, polizaharide, aminoacizi, minerale, beta glucani, vitamine.

Substanta polizaharida beta glucani si proteina denumita lectina sporesc si consolideaza capacitatea sistemului imunitar in lupta impotriva cancerului.

Ergosterolul (un precursor al vitaminei D2) este o alta substanta continuta de ciuperci ce are capacitatea de a inhiba dezvoltarea celulelor canceroase de prostata.

 

 

7. Zmeura neagra

Zmeura este o sursa excelenta de antioxidanti si fitonutrienti cuprinsi in substanta denumita antociani, ce poate fi o bariera impotriva cancerului.

Pe langa insusirile antitumorale aceasta substanta are si proprietati homeostatice, hipotensive si cardioprotectoare.

 

 

8. Strugurii si vinul rosul

Atat strugurii cat si vinul contin o substanta denumita resveratrol, un fitonutrient si antioxidant puternic cu efecte foarte benefice pentru sanatate.

Prin proprietatile sale anti-inflamatorii resveratrolul este foarte util in combaterea cancerului, putand determina apoptoza celulelor canceroase.

Unele studii indica faptul ca resveratrolul este eficace in cazul cancerului de prostata si de colon.

 

 

9. Sucul de rosii

Rosile contin si ele un fitonutrient si antioxidant denumit licopen, ce devine mai concentrat atunci cand tomatele sunt preparate sub forma de suc.

Licopenul previne deteriorarea celulelor sanatoase si inhiba dezvoltarea celor canceroase.

In numeroase studii efectuate s-a descoperit ca consumul de rosii sau de suc de rosii poate diminua riscul aparitiei cancerului pulmonar.

 

 

10. Curcuma

Este o planta erbacee vivace ce creste in  regiunile tropicale din Asia, Africa si America.

Contine o seama de substante cu proprietati puternice anticancerigene, antimetastatice, antioxidante, pro-apoptotice, antiangiogene si imunomodulatoare.

Curcuma este recomdata pentru consum doar acelor persoane care nu prezinta afectiuni inflamatorii intestinale.

Adolescentele fumatoare vor fi vulnerabile in fata osteoporozei

Lorah Dorn este un medic pediatru si psiholog, din cadrul Cincinnati Childrens Hospital Medical Center, iar in urma unor ample cercetari in domeniu a ajuns la concluzia ca adolescentele fumatoare vor fi supuse unor riscuri crescute de a se imbolnavi de osteoporoza, afirmand ca „in aceasta etapa a vietii, oasele se solidifica in proportie de 50 %, fiind perioada in care se acumuleaza o mare cantitate de minerale in oase.”






Lorah Dorn

Osteoporoza este o boala ce vizeaza in special persoanele de sex feminin, reprezentand o pierdere a densitatii osoase, ce predispune la fracturi, iar dupa o anumita varsta este si cauza cocosarii spatelui.

Desi oasele se remodeleaza si  regenereaza încontinuu, pe tot parcursul vietii, se pare ca anii din perioada adolescentei sunt decisivi pentru crearea si dezvoltarea unui schelet putenic si dens, cand se formeaza o adevarata „banca de material osos” ce va garanta mai tarziu rezistenta in fata pericolui imbolnavirii de osteoporoza.

Organismul adolescentelor fumatoare are mai multe sanse de a esua in construirea unei rezistente osoase adecvate, intrucat datorita inhalarii toxinelor din fumul de tigara va fi zadarnicit parcursul normal al acelor minerale esentiale iar mare parte dintre acestea se vor pierde.
 

Studiul a fost efectuat pe 262 de fete sanatoase cu varsta cuprinsa intre 11 si 17 ani. Adolescentele au fost puse sa ofere date confidentiale despre obiceiurile alimentare si cu privire la stilul lor de viata. Anual acestea au fost supuse la cel putin trei teste pentru a se determina schimbarile in densitatea osoasa.
 

Astfel s-a putut stabili ca fetele fumatoarele, in raport ce cele nefumatoare, prezinta o rata crescuta de intarziere a dezvoltarii densitatii osoase la vertebre si solduri, in timp ce adolescentele nefumatoare au avut un parcurs de dezvoltare normal.

La finalul cercetarilor, Lorah Dorn a afirmat ca „Nu este pe deplin clar modul in care fumatul poate influenta mineralizarea oaselor, insa este cert ca fetele nefumatoare se afla pe o traiectorie diferita fata de cele ce practica acest viciu.”